Actul I: Pass me de beer, please… septembrie 20, 2007

Prima saptamana ca Erasmus am fost socata de cat de usor te poti izola intr-o lume lipsita de diferente culturale. Care e catalizatorul? Berea sau uneori vinul. Uneori Martiny. No Martiny, no party… Si asa, nu mai distingi ungurul de roman si spaniolul de finlandez. Se adauga o atitudine de total neinteres fata de ceea ce e in jur sau fata de cei din jur. Sa spunem, genul de atitudine specifica pentru primul an de liceu. Rezultatul? In afara de dureri de cap, accidente de circulatie si dinti sparti iti dai seama ca nu limba sau nationalitatea unesc un popor, ci habitusurile sociale sau mai bine spus tendinta de extrovertire generata tocmai de schimbarea mediului. Altfel spus, oamenii  isi schimba atitudinea fata de viata atunci cand se gasesc intr-un mediu necunoscut dar primitor. E ca  si cum ai fi pe scena 5 luni si poti interpreta ce personaj vrei tu… singura regula este ca dupa cinci luni sa eliberezi scena si sa iti aduci aminte care e actorul si care e personajul. Daca faci distinctia asta, esti un om fericit.  E frumos sa fii erasmus… daca tii cont de regulile astea si daca ai o asigurare de sanatate considerabila.