În perioada 11 – 13 iulie, Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti este gazda un eveniment cu totul deosebit: Colocviul Franco-Român, ajuns la a 16-a ediţie.
Colocviul reuneşte academicieni francofoni ce au în comun mai mult decât admiraţia pentru limba lui Mussett. E vorba de pasiune pentru cercetare şi aplecare amplă către analiză, răbdare în dezbatere şi dorinţă de a te face înţeles. Toate acestea se dezlănţuit lent, ca un vers din La vie en rose, în incinta impunătoare a unei clădiri cu tradiţie, timp de trei zile, o singura data pe an.
Având onoarea deosebită de a participa la Colocviul Franco-Român, am descoperit o lume nouă ce deţine capacitate de autovindecare. O lume care e capabilă să se recreeze, să se reproducă prin prisma Ideilor fără de sfârşit. Catalizatorul acestor procese e chiar rigoarea care selectează prin forţa sa invizibilă Binele şi Răul, fără a le discrimina. Am convingerea că la această lume s-a raportat Leibnitz când a spus că trăim în cea mai bună dintre lumile posibile.
Chapeau bas, Mesdames et Messieurs.
